Alexandru Chermeleu: Ceea ce nu trăim la timp …

Degeaba îți iei acum umbrela. Picăturile unor amintiri celebre s-au scurs deja. Atât peste obrajii ei cat și peste cei ai timpurilor. Degeaba iti tot spui cat este de frumoasă. Ea nu are cum sa te mai audă. E precum un strigăt împachetat în suspine împrăștiate peste oglinzile în care părul ei se revărsa. Degeaba