Ce ar face femeile dacă bărbații din viața lor ar dispărea pentru un an?


Mi-a sarit in ochi intrebarea asta, azi dimineata, pe facebook. Ce ar face femeile daca barbatii din viata lor ar disparea pentru un an? Interesanta intrebare. Ma duce cu gandul la un articol mai vechi pe care l-am scris, intitulat, Femeile au nevoie de barbati. Cu siguranta. De barbatii care si-au lasat amprenta in inima lor. De barbatii care si-au desavarsit masculinitatea si s-au maturizat frumos. Departe de fusta mamei in spatele careia se ascundeau de fiecare data cand nu isi asumau deciziile. De barbatii care stiu ce vor si stiu si cum o vor. Unii o vor pentru toata viata iar altii, doar pentru cateva seri in care o atingere de femeie nu strica. De barbatii care isi ajuta femeile in absolut orice. Chiar si in treburile casnice. Acolo nu iti trebuie muschi si nici energie maxima. Iti trebuie doar putina atentie. Distributiva. Stiu! Stam prost la capitolul asta. La fel de prost stam si la capitolul multi tasking. Cand te uiti la televizor si spargi seminte e greu sa te mai uiti si in ochii ei. Sau in jurul tau.

Femeia le poate face pe toate. Mai nou, tine si casa. In echilibru. Cand, uneori, tot ce isi doreste, este sa fie ea tinuta in brate. Macar pentru cateva secunde. Atat! De barbatii care nu au uitat sa ofere complimente. Din suflet. Cat de greu poate fi sa ii spui femeii tale, din cand in cand, ca e frumoasa? Ca are un zambet minunat? Ca rochia pe care o poarta e superba. Ca rujul i se asorteaza cu focul din ochii ei mari. Ca spatele gol ii miroase a primavara. Ca o iubeste si dupa 10 ani de stat impreuna. Bune si rele.

Si totusi, ce ar face femeile daca barbatii din viata lor ar disparea pentru un an? Unele ar face bine. Caci unii dispar dupa o noapte. Altii, dupa o saptamana. Unii dispar imediat dupa casatorie sau dupa primul copil nascut. Dispar la alta. Unii dispar sub ochii tai. Ei sunt in casa dar par invizibili. Atat dimineata cat si noaptea, in patul impartit, acum, de doi straini. Unii dispar definitiv. Isi sterg orice urma de regret si amintiri impartasite. E ca si cum nu ar fi existat. Atat de bine stapanesc magia suferintei. Altii dispar si reapar cu lacrimi in ochi. De crocodil. Atunci cand isi dau seama ca a doua nu a fost mai bună decat prima.

Si totusi, mai exista barbati care dispar. Cateva ore iar mai apoi apar cu o floare. Oricat de ieftina a fost. Pentru ca el stie ca iubirea pe care o are acasa si in suflet trebuie udata mereu. Impreuna!

Ultima zi in care poti beneficia de Transport gratuit oriunde in Romania, pret redus si autograf pe toate titlurile mele. Nu ai cartile? Te invit sa le citești! Incepe terapia si incepe de azi! Comandă de aici:

Pachetul suprem al iubirii și regăsirii de sine

Publicat de Alexandru Chermeleu Personal

Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța... Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ... DISCLAIMER COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei. Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor. Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: