Alexandru Chermeleu: Sunt prea mulți oameni tineri … bătrâni.


Toți îmbătrânim. Unii înainte de vreme iar alții, inainte de a se simți tineri, cu adevărat. Toți incaruntim. La început din interior înspre exterior. Cate săgeți otravitoare poate incasa o inima deja rănită? Cam cate mașini pot trece peste același bitum bătătorit sub greutatea lor și a vitezei cu care multi dintre noi trecem prin viață.

Viața e precum un film. Pentru unii e de scurt metraj iar pentru altii, un serial repetat în aceleași episoade înșirate neîngrijit în fata ochilor. Actorii se vor schimba mereu. Poveștile sunt aceleași. Dacă înainte sărutai niște buze numite Ana, poate mai târziu vei săruta altele. Cu un alt nume. La fel de dulci. Dacă înainte mâinile ei erau în ale tale, peste puțin timp, alte maini isi vor face loc peste trupul tău. Iubirea nu are nume. De multe ori, poartă numele și chipul altora.

Viața e în mișcare. Într-o mișcare continuă și neîntreruptă a simțurilor. Fiecare stimul din exterior se hraneste cu interiorul tău. Și invers. Fiecare zâmbet furat la un colț de stradă este memorat și păstrat cu blândețe în inconștient. Un alt zâmbet va fi furat pe nesimțite. De la altcineva. Oamenii vin și pleacă. Unii vor sa mai rămână dar nu mai vrei tu iar alții, nu rămân nici dacă ii implori atunci când le verși petale de clipă în minte și în inimă.

De ce sa plângem pentru cei care au plecat din viata noastră? De ce sa nu ne amintim mai bine cat de frumosi am fost împreună. De ce sa ne închidem inima și sa încleștam venele timpului in acelasi trecut regretat? Privește inainte. E singurul drum pe care îl mai poți parcurge. De preferat, în doi.

De ce sa pierdem timp, ștergând lacrimi înghețate peste obrajii arși de dor? Mai bine am păstra acele lacrimi într-un sertar păzit de amintiri. Le-am împacheta cu atenție și le-am scrijeli pe pereții trupului. Ca un tatuaj permanent pe care nu-l vei regreta.

De ce sa pierdem timp uitându-ne atât de mult în oglindă? Ea va rămâne la fel. Doar noi ne schimbam. Oglinda este o mincinoasa și o hoața celebră. Căci singura oglindă pură este cea din suflet. E ca un barometru perfect al ființei.  O busolă ce singură ne poate aduce la mal. Atunci când timpul ne încremeneste în suspine. Atunci cand cădem și uitam sa ne mai ridicăm.

De nenumărate ori, uităm să mai trăim și ne aducem aminte doar că existăm.

Toți îmbătrânim. Mai devreme sau mai tarziu. Important este ce lăsam în urmă, câți oameni am făcut fericiți și pe cine avem alături.  Asa ar trebui sa se încheie orice poveste frumoasă de viață.

Foto: Jay Coneyl

Publicat de Alexandru Chermeleu Personal

Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța... Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ... DISCLAIMER COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei. Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor. Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: