Comic? Eu as spune tragic. Al naibii de tragic. Dacă noi suferim și ne zbatem în aceeași mizerie și putoare a simțurilor de ce sa nu aducem și un copil pe lume? Sa ii servim și lui din nefericirea noastră. Avem destulă. Am putea hrăni o strada întreagă. Soluții există. Întotdeauna. Mai nasol este atunci când le alegem pe cele nepotrivite. În cazul acesta, unde doi se cearta, al treilea nu câștiga. Al treilea fiind copilul. Dimpotrivă. Pierde.
Un copil nu va salva niciodata o căsnicie compromisa, o relatie toxica sau legătura șubreda dintre doi parteneri. Un copil trebuie sa fie o completare a bucuriei celor doi, o oaza de liniște si de viata si nu o portița de scăpare temporara din cleștele Ego-ului ce strânge si sugruma, dureros de tare, fericirea „îndrăgostiților”.
Copiii simt. Simt totul. Al naibii de bine si de intens. Te simt de la o poștă. Sunt niște meșteri sublimi ai trăirilor. Dacă voi nu va iubiți, nu se va simți nici el iubit. Indiferent de miile de scuze și motive ce le aruncăm pe masă. Un copil nu e o jucărie. Și nici un animal de companie care sa îți șteargă lacrimile atunci când celălalt ți le provoacă.
Copilul e un rod. Rodul iubirii celor doi. Dacă nu e iubire, nu e nimic. Oamenii ar trebui sa gândească înainte de a lua decizii ce pot mutila suflete , pe termen lung. Oamenii ar trebui sa renunțe la egoism și sa își rezolve problemele. Nu să aștepte sa le rezolve alții.
Sa faci un copil și sa îl arunci într-o relație toxică e ca si cum ai arunca pe cineva în mijlocul unei bătălii. Fără sa ii dai vreo arma. Not fair. Un copil nu se poate apăra . Cel puțin, nu la inceput.
Sa faci un copil e ușor. Oricine îl poate face. Important e cu cine. Sa il crești e mai greu. Dar sa il crești într-un mediu liniștit și iubitor e ideal. Din păcate, mulți bărbați au uitat iubirea și dragostea fata de aleasă. Mulți bărbați considera ca femeia e de vina , uitând ca e divină. Asa cum multe femei nu mai vad în barbatul de la braț un prieten. Mai mult un adversar.
Ea așteaptă primul pas. El o așteaptă pe ea. Nu e mai bine să vă întâlniți la mijloc? 🙂
Copiii ar trebui sa rada. Nu să plângă. Dar, inainte de toate, ar trebui sa râdeți voi. Împreună și nu unul de celălalt.
Foto: f3y.com
___________
Veste buna! 🙂 Acum ai ocazia sa achiziționezi, pentru ultima data in istoria acestei carti, un exemplar cu autograf si mesaj specific de Sarbatori! Vrei exemplarul semnat?
Suna la numarul de telefon: 0751 492 686 sau click pe linkul de mai jos:
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
6 gânduri despre „Alexandru Chermeleu: S-a cam dus dracu’ relația noastră. Hai să facem un copil”
Al naibii de adevarat ! Sau cum am citit undeva : cel mai frumos cadou pe care il poti face copilului tau este sa o iubesti pe mama sau tatal lui, dupa caz. Restul, sunt detalii 🙂
Dar moda spune altceva….se poarta new -age adica maturitatea inseamna continuarea adolescentei fara nici un fel de raspunderi…trebuie doar sa faci parte din turma care se supune modei si cerintelor acestora…. si familia nu mai este moderna ca…nu se poate up-grada pe libertatile fiecaruia si lipsa de raspundere. Familia inseamna asumarea raspunderii fata de sine , celalalt si cei ce impreuna ii aducem pe lume…..groaznic. Si egoul meu, al tau, …gasca….serile petrecute cum vreau, cu cine vreau, sexul liber ocazional….barurile, shoppingul, … Casatorie, raspunderi, ordine, curatenie, facturi, gatit, spalat, calcat, griji, traditii, educatie, economii, planificare…..vacante (asta da – dar nu mai fac ce vreau cat vreau), copil, nevoile copilului, educatia copilului……oau cine m-a pus. Si asa arati de fapt dimineata…?? Oau ai si rufe murdare !!! Si vrei mancare !!!Si ….daca plec poate se rezolva intre timp ca prietenii de gasca…..nu s-au legat a cap…..si …..discutii. Copilul……cand eu inca copilaresc …il pasam la mama…..sau mama ta…sau….cu cine-o semana asa ……Parca si iubirea asta a mai scazut spre a dispare acum ca…….nu se poate sterge asa ca un joc de pe tableta ?
Sper sa citeasca articolul tau cat mai multe cupluri….si cati mai multi barbati 🙂 sunt fidela articolelor tale, pentru ca mai rar un blogger care scrie adevarul despre femei si relatii si nu aceleasi prostii misogine despre masculul dominator si feroce! Si daca tot veni vorba…as fi curioasa despre parerea ta…poate un viitor articol despre ”Spatiul sacru al barbatului”….adica nevoia lui de evadare cu prietenii, iesiri in miez de noapte, plus altele, ….pe care el o numeste ”gandire moderna” si ”o modalitate de relaxare”….dar fara partenera 🙂 Si sa pui totul in contextul in care isi neglijeaza partenera si tot el are si pretentia ca ea sa inteleaga aceasta nevoie a lui….Sunt curioasa unde este nevoia si unde orgoliul? si ce ar trebui sa inteleaga o femeie din asta si cum sa impace si capra si varza?
Iti urez multe articole in continuare!
Bine punctat! Sper sa citeasca articolul tau cat mai multe cupluri! Eu ma declar o fana a articolelor tale, care spun foarte frumos adevarul….si ce mi se pare si mai frumos este faptul ca totul este din perspectiva unui barbat. Ne-am saturat de articole misogine, in care masculul este prezentat ca o stana de piatra, fara vulnerabilitati…cand are responsabilitati sentimentale la fel ca si femeia.
As fi curioasa de parerea ta referitoare la ”spatiul sacru al barbatului”, adica nevoia lui de ”evadare” din relatie gen: iesiri cu prietenii in ceas tarziu din noapte, lucruri despre care nu vrea sa discute cu partenera etc etc….totul in contextul in care cuplul are o durata mare in ani de relatie. As dori sa stiu de la tine parerea despre anturajul barbatului…ca sa inteleg ceva ce inca nu pot 🙂
Raman cititoare fidela si iti doresc multa inspiratie in continuare! 🙂
Alexandru Chermeleu 
Reblogged this on Blogul tau de psihoterapie and commented:
Nu as fi putut sa o zic mai bine!
ApreciazăApreciază
Al naibii de adevarat ! Sau cum am citit undeva : cel mai frumos cadou pe care il poti face copilului tau este sa o iubesti pe mama sau tatal lui, dupa caz. Restul, sunt detalii 🙂
ApreciazăApreciază
Dar moda spune altceva….se poarta new -age adica maturitatea inseamna continuarea adolescentei fara nici un fel de raspunderi…trebuie doar sa faci parte din turma care se supune modei si cerintelor acestora…. si familia nu mai este moderna ca…nu se poate up-grada pe libertatile fiecaruia si lipsa de raspundere. Familia inseamna asumarea raspunderii fata de sine , celalalt si cei ce impreuna ii aducem pe lume…..groaznic. Si egoul meu, al tau, …gasca….serile petrecute cum vreau, cu cine vreau, sexul liber ocazional….barurile, shoppingul, … Casatorie, raspunderi, ordine, curatenie, facturi, gatit, spalat, calcat, griji, traditii, educatie, economii, planificare…..vacante (asta da – dar nu mai fac ce vreau cat vreau), copil, nevoile copilului, educatia copilului……oau cine m-a pus. Si asa arati de fapt dimineata…?? Oau ai si rufe murdare !!! Si vrei mancare !!!Si ….daca plec poate se rezolva intre timp ca prietenii de gasca…..nu s-au legat a cap…..si …..discutii. Copilul……cand eu inca copilaresc …il pasam la mama…..sau mama ta…sau….cu cine-o semana asa ……Parca si iubirea asta a mai scazut spre a dispare acum ca…….nu se poate sterge asa ca un joc de pe tableta ?
ApreciazăApreciază
Foarte frumos, felicitari!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sper sa citeasca articolul tau cat mai multe cupluri….si cati mai multi barbati 🙂 sunt fidela articolelor tale, pentru ca mai rar un blogger care scrie adevarul despre femei si relatii si nu aceleasi prostii misogine despre masculul dominator si feroce! Si daca tot veni vorba…as fi curioasa despre parerea ta…poate un viitor articol despre ”Spatiul sacru al barbatului”….adica nevoia lui de evadare cu prietenii, iesiri in miez de noapte, plus altele, ….pe care el o numeste ”gandire moderna” si ”o modalitate de relaxare”….dar fara partenera 🙂 Si sa pui totul in contextul in care isi neglijeaza partenera si tot el are si pretentia ca ea sa inteleaga aceasta nevoie a lui….Sunt curioasa unde este nevoia si unde orgoliul? si ce ar trebui sa inteleaga o femeie din asta si cum sa impace si capra si varza?
Iti urez multe articole in continuare!
ApreciazăApreciază
Bine punctat! Sper sa citeasca articolul tau cat mai multe cupluri! Eu ma declar o fana a articolelor tale, care spun foarte frumos adevarul….si ce mi se pare si mai frumos este faptul ca totul este din perspectiva unui barbat. Ne-am saturat de articole misogine, in care masculul este prezentat ca o stana de piatra, fara vulnerabilitati…cand are responsabilitati sentimentale la fel ca si femeia.
As fi curioasa de parerea ta referitoare la ”spatiul sacru al barbatului”, adica nevoia lui de ”evadare” din relatie gen: iesiri cu prietenii in ceas tarziu din noapte, lucruri despre care nu vrea sa discute cu partenera etc etc….totul in contextul in care cuplul are o durata mare in ani de relatie. As dori sa stiu de la tine parerea despre anturajul barbatului…ca sa inteleg ceva ce inca nu pot 🙂
Raman cititoare fidela si iti doresc multa inspiratie in continuare! 🙂
ApreciazăApreciază