Nu te voi mai lăsa să îmi invinetesti ochii. Demult ei nu mai lăcrimează pentru tine. M-ai stors și m-ai golit de lacrimi. Și acum mi-ai stoarce și din suflet.
Nu te voi mai lăsa să mă lovești cu pumnii peste tot. Să rupi din mine strigăte fără ecou. Să mă trântești de zidurile de prin casă, lăsându-mi vânătăi amare peste trup.
Nu te voi mai lăsa să mă înjuri. Să-mi torni cuvinte dure-n inimă. Să fiu bătaia ta de joc. Să mă arunci ca o păpușă de care nu mai ai nevoie atunci când ochii tăi se plictisesc de ea.
Nu te voi mai lăsa să vii beat acasă. Duhnind a băutură și a gânduri negre ce-ți dictează mintea. Să fiu o mamă ce nu poate să își apere copilul. Căci un copil ar trebui să râdă, nu să plângă.
Nu te voi mai lăsa să ne atingi. Tu ne-ai atins destul. Fără a tresări aievea atunci când becul îl stingeai. Atât pe cel din cameră , cat și pe cel al ființei.
Nu te voi mai lăsa să mă faci în toate felurile. Să fiu și proasta, dar și curva ta. Si servitoare și bocitoare prin camarile ce-acum miros a gri.
Nu te voi mai lăsa să îmi faci mintea și inima țăndări. Tu nu ai fost în stare o viață întreagă să-ți strângi faramiturile de la masă. Cum ai putea sa coși la loc un suflet fărămițat în promisiuni deșarte?
Nu te voi mai aștepta. Te-am așteptat destul fără ca tu să te întorci la timp.
Data viitoare, nu te voi mai lăsa să mă „iubesti” în felul tău. Căci tu nu poti sa te iubești pe tine. Cum ai putea sa ne iubești pe noi?
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
2 gânduri despre „Alexandru Chermeleu: Data viitoare nu te voi mai lăsa …”
Merită!!
ApreciazăApreciază
Am citit și mă întrebam dacă eu ți-am dictat și tu ai scris…
ApreciazăApreciază