Amenzile sufletului sunt cele mai usturătoare. Mai ales atunci când se adună la dobânda minții și a inimii. Dacă ai luat o amendă în trafic e posibil să nu fi fost atent. Dacă ai luat două sau mai multe, ori ești masochist ori inconștient. Sau amândouă. 🙂 Sau, mai rău, îți place. Există șoferi buni la fel cum există șoferi mai puțin buni. Șoferi care trec pe roșu și cei care încalcă orice alta regulă de circulație.
În iubire e aproape la fel. Parteneri buni si parteneri nepotriviți. Dacă te grăbești, s-ar putea să dai cu bățul în baltă. Dacă te miști prea încet, vei fi claxonat asiduu de cel de lângă tine. Atunci când treci pe roșu, vei fi taxat. Însă, de cele mai multe ori, vei fi iertat. Femeile iartă. Închid ochii, înghit amarnic în sec și iubesc. Iubesc al naibii de mult. Chiar și atunci când te indepartezi de inimile lor, gonind ca un nebun înspre … o alta! 🙂 Nu e amuzant. Știu. Dar nicio tragedie acută. Mintea e într-o continuă lupta cu inima. In cazul femeilor, mintea cedează prima. Se da bătută. La bărbați … pică amândouă. Atunci e grav. Când nu mai știi ce simți. Când totul e în ceață iar sufletul se zbate în zadar.
Ar fi frumos să fim la fel de atenți în relația de cuplu asa cum suntem atenți atunci când trecem strada. Ținem cu dinții de viața noastră însă, de cele mai multe ori, nu dăm doi bani pe viața celor de lângă noi. E ușor sa strici. E mult mai greu să construiești la loc. Nu și imposibil. E ușor sa treci pe „roșu” și sa incalci legile iubirii împărtășite. Unii nu o fac nici măcar elegant. Unora le pare rău că au făcut-o. Altora le pare rău că au fost prinși. 🙂
Ați văzut vreodată femei care sa încalce regulile în trafic? Prea puțin. Femeile, în general, le respectă. În cuplu, e la fel.
În iubire nu exista semne de circulație. Nu există indicatoare și nici semafoare. În iubire există un el și o ea ce ar trebui sa se respecte și sa se iubească reciproc.
Pentru ca în iubirea adevărată nu exista decât o singura „regulă”: Obligatoriu înainte și împreună! 🙂
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
4 gânduri despre „Alexandru Chermeleu: Bărbații care trec pe „roșu” și femeile care închid ochii”
Problema e ca multe femei in ziua de azi nu stiu ce vor. Observ ca nu isi doresc relatii serioase sau le e teama asta nu stiu.
”E ușor sa strici. E mult mai greu să construiești la loc. Nu și imposibil. E ușor sa treci pe „roșu” și sa incalci legile iubirii împărtășite. Unii nu o fac nici măcar elegant”. Si atunci cand greseste cel/cea de langa tina ,iti cere scuze si vrei sa spui ca poti sa stergi totul si s-o iei de la capat…e joaca de-a soarecele si pisica…si sa zicem ca ierti dar nu uiti…si mai grav t-i se cere sa ai incredere din nou…aiurea…asta se castiga greu si se pierde intr-o secunda
Alexandru Chermeleu 
Problema e ca multe femei in ziua de azi nu stiu ce vor. Observ ca nu isi doresc relatii serioase sau le e teama asta nu stiu.
ApreciazăApreciază
Daaa la fel ca voi barbatii :))))
ApreciazăApreciază
Nu toate sunt la fel cum nici voi nu sunteti la fel 😉
ApreciazăApreciază
”E ușor sa strici. E mult mai greu să construiești la loc. Nu și imposibil. E ușor sa treci pe „roșu” și sa incalci legile iubirii împărtășite. Unii nu o fac nici măcar elegant”. Si atunci cand greseste cel/cea de langa tina ,iti cere scuze si vrei sa spui ca poti sa stergi totul si s-o iei de la capat…e joaca de-a soarecele si pisica…si sa zicem ca ierti dar nu uiti…si mai grav t-i se cere sa ai incredere din nou…aiurea…asta se castiga greu si se pierde intr-o secunda
ApreciazăApreciază