Poate voi fi intrebat ce inteleg eu prin oameni frumoși si oameni urâți. Noi am fost Creați sa fim frumoși. Fiecare om a pășit cu un scop pe acest pământ. Fiecare om are un dar si un vis. La un moment dat, ne împiedicam. Sau suntem ajutați. Sau chiar ni se pune vreo piedica. Cădem si in cădere, uitam ca am fost trimiși in lumea aceasta cu o misiune.
De exemplu, imi aduc aminte ca Andrei Pleșu spunea ca talentul nu este un merit, ci un dar pe care trebuie sa il onoram. Un dar pe care trebuie sa il descoperim si sa il punem, atât cat putem, in slujba celorlalți. Sunt oameni cu spirit de afaceri, creând locuri de munca pentru alții. Sunt oameni care au talentul muzical si al picturii si ne încânta spiritul estetic. Sunt alții care sunt făcuți pentru învățătura. Pentru a oferi mai departe aceasta învățătura. Nu exista oameni importanți si oameni mai putin importanți. Fiecare are rolul lui bine definit.
Când uităm acest lucru sau cand ni se spune de cei din jurul nostru ca „nu suntem buni de nimic”, începem si noi sa credem ca este așa. Atunci se produce alunecarea. Din oameni frumoși, devenim urâți. Sau începem sa credem ca suntem urâți. Multi dintre noi ne uratim in oglinda strâmba a celor din jur, care nu stiu sau au uitat sa mai iubească.
Suntem prea frumoși sa ne pierdem timpul cu oameni de acest fel. Cu oameni care ne spun cum ar trebui sa ne legăm cravata atunci cand ei au încetat sa o mai poarte pe a lor. Suntem prea frumoși sa ne pierdem vremea cu oameni invidioși. Cu oameni care ne judeca nu pentru ca suntem fericiti, ci pentru ca suntem mai Fericiți ca ei.
Suntem prea frumoși sa ne pierdem vremea cu oameni care ne spun: „Nu poti!”. Ei ar trebui sa stie ca singurul moment cand ar trebui sa folosim cuvintele „nu pot” este atunci cand cineva ne spune sa renunțam la visurile noastre. Prea frumoși sa ascultam aceeași melodie gri a sufletului. Atunci cand ceilalți iti spun cum sa iubesti, cand ei nu si-au iubit nici macar propria persoana. Atunci cand ceilalti iti spun cum sa îmbrățișezi, cum sa săruți, cum sa muncești si sa te bucuri. Cand ceilalti ajung sa simtă mai mult decat simțim noi înșine.
Suntem prea frumoși sa ne trăiască alții Viata. Mulți dintre ei nu si-au trăit-o pe a lor cum trebuie. Suntem prea frumoși ca sa iubească alții pentru noi.
Si suntem mult prea tineri sa ne simțim deja bătrâni in preajma unora …
________________
Tu nu ai intrat in posesia cărții „Iubind-o pe Ea”? Comand-o acum si Amintește-ți de omul frumos din tine!
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
Alexandru Chermeleu 