E singura „lovitura” din care nu mai vrei sa te ridici. :)) Un knock out perfect al minții si o străfulgerare de emoții ce inundă aproape instant fiecare părticică nestudiata din inima. Unii o numesc injecție letala. Atât de repede ajunge in sânge. 🙂 Ti-l încălzește frenetic de repede si îți alintă venele. E o „lovitura” data Ego-ului si o alinare meritată a fiintei.
La inceput o poti compara cu finetea mâinii unui prieten drag ce poposește usor pe umărul tau. Un gest pur de imbărbătare si o invitație directa la „a trai”. Mai apoi e precum gustul căutat al unui vin rosé ce răsfață chic papilele însiropate-n dulce. Daca mergi mai departe e ca si cum ai pasi somnambulic pe marginea unei sfori ce-ti gâdila inconștient de mut tălpile. Legat la ochi sau nu. 🙂 Finalul e pozat in liniște. Asemenea atingerii blânde a unei mame ce imbratiseaza o jumatate întreaga si atât de perfecta.
Si totuși, dragostea nu lovește. Nici măcar simbolic. Ea mângâie ușor. Șoptește. Cheamă.
Important este sa iti doresti sa o simti. Sa o auzi si sa ii accepti invitația!
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
Un gând despre „Alexandru Chermeleu: Cum te lovește dragostea?!”
Alexandru Chermeleu 
Un gând despre „Alexandru Chermeleu: Cum te lovește dragostea?!”