Cred ca toti am trecut prin suferinta mintii si a inimii. A unei ființe încătușate de strigătul unui trup ce caută alinare. Cred ca toți am avut sufletul mototolit si aruncat intr-un colț uitat de lume. Un colț mizerabil unde sufletul unuia se înghesuie pentru a-l primi pe celălalt. Un colț rememorat al durerii ce primeste necondiționat patima oamenilor. Asemenea unei bucăți de hârtii strivite in mâinile ce nu mai asculta de vocea noastra interioara. O hârtie mazgalita in culori obraznice si prea stridente ochilor ce au uitat sa mai privească inainte.
Cred ca toti am fost împușcați in inima cu premeditarea parșivă a impostorului de spirite. Toti ne-am ghemuit sau am îngenunchiat înaintea trecutului si al unui Ego înmiresmat in balsamul neputinței. Toti am scrâșnit din Dinți in fața celorlalți atunci cand eram întrebați daca suntem fericiti. Gura spunea ca da, insa inima descifra cu totul altceva. Toți ne-am ferit de zeci, sute si mii de săgeți otrăvitoare si ațintite asupra noastra cu furia oarba a celui care mânuia atât de bine arcul suferinței. De unele ne-am ferit iar pe altele le-am încasat din plin.
Toți am picat la testul de geometrie atunci cand formele din fata noastra se transformau in cugetări aspre si colțuroase. Cercul devenea triunghiul singurătății iar Ovalul un dreptunghi ce întemnița perfect doua bătăi curate de inimă. Toti am fost loviți, răniți si chiar uciși in numele iubirii. In numele unei fericiri amețitoare.
Despre suferinta s-a scris mult. Si s-a plâns tot atât de mult. Si poate chiar in plus.
Cu toții am avut dureri. De spate sau de cap. De măsea sau de stomac. Insa cea mai mare durere e cea a sufletului.
E singura durere ce îți poate paraliza, cu adevarat, ființa toată!
___________
Achiziționează Ediția noua a cărții Iubind-o pe Ea! Pune mâna pe Ea! 🙂 Comand-o acum! De unde? De aici:
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
2 gânduri despre „Alexandru Chermeleu: Suflete rănite.”
Asta asa e.si cred k e singura durere care nu se vindeca cu o pastila ,doua….iar videcarea…e mult mai grea si dureaza mult mai mult….si cateodata nu se vindeca niciodata complect.doar k nu mai doare asa de tare.
Durerea sufleteasca legata de o persoana draga de sex opus nu trece si nici nu se atenuează.Ea se refugiaza undeva în corp.La femei in zona sânilor sau a ovarelor.Când e prea mare înghesuială acolo,se solidifică sub formă de cancer sau alte boli care trag frâna de mână, că am răbdat destul
Alexandru Chermeleu 
Asta asa e.si cred k e singura durere care nu se vindeca cu o pastila ,doua….iar videcarea…e mult mai grea si dureaza mult mai mult….si cateodata nu se vindeca niciodata complect.doar k nu mai doare asa de tare.
ApreciazăApreciază
Durerea sufleteasca legata de o persoana draga de sex opus nu trece si nici nu se atenuează.Ea se refugiaza undeva în corp.La femei in zona sânilor sau a ovarelor.Când e prea mare înghesuială acolo,se solidifică sub formă de cancer sau alte boli care trag frâna de mână, că am răbdat destul
ApreciazăApreciază