Ne pasa mult prea mult de ceea ce au (sau nu), cei din jurul nostru. Ii admiram (sau nu) pe cei aflați intr-o relatie autentică si ii punem la zid pe cei care intra in relațiile … Altora :)) Ajungem sa visam cu ochii deschiși si cu mâinile pe telefon la o dragoste ce ne poate mângâia dimineata, la prânz si seara. Ne rugam sa primim un semn din partea celuilalt iar atunci cand il primim, nu știm sa-l descifrăm. Ne lăsam purtați in conversații mult prea lungi cu altii si ignoram conversațiile cu noi înșine.
Ne uitam prea des in oglinzile atârnate strâmb prin casă dar uităm sa ne uitam in oglinda interioară si sa o mai ștergem, din cand in cand, de praful ignoranței. Ajungem sa ii credem pe cei care ne citesc in palmă si in cafea, dar nu ii credem pe cei care ne citesc in ochi si in inimă. Ne cumpăram împreuna bilete spre locații scumpe dar le compostam mult prea repede pe cele ale fericirii. Atunci cand plecam la Veneția pentru a ne aduce aminte cat de mult ne iubim iar mai apoi, cand ne întoarcem ne reamintim cat de mult nu ne suportam :)) Cand voi dansați Latino iar el numai „LaTine” nu se gândește 🙂 Iar lunile de miere se transforma in luni si ani de coșmar. Pierdem prea mult timp uitându-ne inapoi si refuzam sa privim inainte pentru ca … inainte era mai bine! :))
Ne plângem mereu de cel de langa noi de parca atunci cand l-am ales a stat cineva cu pistolul la tâmpla noastră 🙂 Ne ferim de singurătate dar o acceptăm cu atata seninatate pe cea in doi. Suntem dezamăgiți ca nu avem o relatie misto dar nu facem nimic in sensul acesta. Atunci cand sensul tau si al celuilalt nu se unesc. Ne izbim de atâtea ziduri invizibile si de atâția pereți mâzgăliti si zâmbim tot atât de sec pe pereții Facebook-ului. Afișăm atât de multa bucurie pe Instagram crezând ca asta o sa ne faca Insta Happy.
Suntem atât de cufundați in virtual încât am uitat sa mai trăim in real. Alergam continuu dupa himere si dupa cai verzi pe pereți si uitam sa ne „împiedicam” cand trebuie si pentru cine merită. Ne dorim relatii durabile si parteneri misto insa uitam sa fim noi misto, inainte de toate.
Cine nu are o relație mișto, să-și „cumpere”! Sau, mai bine zis, s-o construiască! Și s-o păstreze! 🙂
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
3 gânduri despre „Alexandru Chermeleu: Cine nu are o relație mișto, să-și „cumpere”! :))”
Aici este problema, „cufundați în virtual”.
Majoritatea, deși nu recunosc. Suntem !
Socializare virtuală(uneori este un amalgam pe fb. că începi să te întrebi ce naiba cauți acolo 😃).
Timișoara este urbea care oferă tot ce dorești în domeniul cultural, privind strada ai senzația ca oamenii au doar o singura opțiune- „socializarea cu cell.” : )))
Alexandru Chermeleu 
Foarte adevarat
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E foarte adevarat.barbatii prosti fug cu adevarat de femeile intelligente.
ApreciazăApreciază
Aici este problema, „cufundați în virtual”.
Majoritatea, deși nu recunosc. Suntem !
Socializare virtuală(uneori este un amalgam pe fb. că începi să te întrebi ce naiba cauți acolo 😃).
Timișoara este urbea care oferă tot ce dorești în domeniul cultural, privind strada ai senzația ca oamenii au doar o singura opțiune- „socializarea cu cell.” : )))
ApreciazăApreciază