Cu totii am adorat-o la un moment dat. Cu toții am iubit-o si inca o mai iubim. Dar nu „femeia poveste” despre care nu auzim decat in poveștile idealiste ale barbatilor la fel de idealiști sau „femeia fatala” pe care o vedem doar in filmele ce au dărâmat toate box office-urile mondiale.
Vorbesc despre femeia simpla care poate dărâma, la rândul ei, box office-ul oricărui barbat si topul cel mai pretențios cu putința. Femeia independenta, care stie ce vrea si, mai important … Si pe cine! Cum vrea si cat vrea! Unde vrea si de ce. Femeia care isi dozeaza aproape perfect fiecare mișcare suavă ratacita ca intr-un vis in fata bărbatului din fata ei.
Femeia care stie ca a fi frumoasa si „mișto” nu tine decat de ea si de iubirea pe care si-o poarta cu atata elegantă, zi de zi si completată in etern de iubirea bărbatului ce i-a sedus mintea si apoi universul. „Îmbătată” fiind de mirosul organic si de lichidul atât de dulce al simturilor ce ii traversează atent toate venele inamorate si mustind de sângele unui sublim fior.
Femeia cu capul pe umeri este frumoasa atunci cand are capul pe umerii ei. Este femeia care isi trăiește autentic emoțiile si isi deslușește miraculos trăirile. Limbajul trupului ei nu minte iar cuvintele rostite isi gasesc rostul. Este atenta la trăirile celorlalți dar nu se confunda cu ele. Femeia cu capul pe umeri nu se confunda decat cu ea însăși si nu se lasa purtată de maștile stropite cu egoul barbatilor care o vor in patul lor.
Femeia cu capul pe umeri sta dreapta in fata vântului ager al trecutului si plecată in fata iubirii, închinandu-se in fata ei si primind-o in suflet si in Viata asemenea porumbelului călător si mult așteptat. Pentru ca vestea îndrăgostirii este forța inefabila ce o susține si cea mai dulce chemare a timpurilor trăită in anotimpurile inimii. A unui prezent atât de pur si îmbrățișat.
M-am întrebat mereu cum arata o femeie „misto” si cu capul pe umeri. Cred ca am găsit răspunsul. O femeie este „misto”‘atunci cand este cu capul pe umerii bărbatului iubit! 🙂
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
Alexandru Chermeleu 