Alexandru Chermeleu: Teroriștii din cuplu


Sunt la fel de periculoși precum cei care tin o arma in mana si un cuțit in cealaltă, in numele unei cauze sau al unei religii cel putin gresit interpretate. Sunt acei oameni care nu mai au nimic de pierdut in ochii celorlalți si ai lor. Acei indivizi pervertiți social si intr-o continua decadenta si degradare insolubilă a sufletului. Teroriștii din cuplu nu au nevoie de arme si nici de o cauza pentru a-i tortura psihologic pe cei cărora le rostesc cuvinte atât de mascate de Egoul inflamat la extrem. Ei nu trebuie sa ucidă fizic pe nimeni. In schimb, ucid psihic si moral tot ceea ce tine de o anumită recuperare abundentă a sufletului celui care a ajuns sa isi piardă sinele si sa isi înece grăbit visele în fata unor oameni de acest gen.

Teroristii din cuplu nu vărsa niciun strop de sânge pe tabla stearsa a sacrificiului personal. Dimpotrivă, ii sacrifica pe cei de langa ei pentru neputințele lor crunte si ferecate intr-un subconștient mai mult sau mai putin salvabil. Teroriștii din cuplu se identifica autentic si iremediabil cu ucigașii de suflete. Acei ucigași notorii ai mintii si ai inimii celuilalt, într-o continua lupta a valențelor spirituale si familiale in care acestia au fost crescuți. Un spirit pătat de culorile acide ale unui trecut ce striga a suferinta si a răzbunare gratuită.

Frustrarea, invidia, aroganta, lipsa dragostei si toata aceasta neliniște interioara ii transforma in niste „asasini” profesioniști ai iubirii. Pentru ei iubirea doare. Doare atunci cand nu este înțeleasă in formele ei cele mai pure sau paroxistice si de neasimilat. Ei nu stiu ca iubirea nu trebuie inteleasa sau descifrată. Codificata de trairi tulburătoare si de un uragan pe care aceștia il Aștern in fata „victimelor” cu o nonșalantă de nerecunoscut a ființei. Iubirea trebuie simțită si trăită. Împărtășită plenar din interior înspre Exterior, într-o revărsare neconditionata a emoțiilor si a sentimentelor.

Dar cine sunt, de fapt, acești indivizi? Sunt oamenii care nu trebuie sa te lovească fizic pentru a se face înțeleși in discursul lor cel putin egoist. Palmele simbolice au durut întotdeauna mai mult si mai tare atunci cand acestea au fost țintite la momentul potrivit si in contextul preferat de aceștia. Un discurs plin de seva otrăvită a trupului ce se baricadează cu lașitate in spatele unor cuvinte deloc tămăduitoare. Sunt acei indivizi care au căzut in păcatul deznădejdii si l-au uitat pe Dumnezeu, îngropându-l sub rămășițele răvășite ale ființei lor si promovând inconștient un nou dumnezeu: ei înșiși. Un dumnezeu fals ce poate justifica pe ascuns orice fapta ce se confunda cu străfundurile ființei cand, de fapt, ea este alimentata de un Ego terifiant si stăpânitor.

Teroriștii din cuplu nu incearca sa isi găsească salvarea mult așteptata in bratele slăbite ale partenerilor. Ei isi gasesc salvarea in suferinta pe care celalalt trebuie sa o imbratiseze in acelasi mod autentic si pervers. Se ascund in umbra lasa a momentului si lanseaza atacuri fulger asupra celuilalt, folosindu-se de întreg arsenalul pus la dispoziție de Ego-ul dominant. Ei considera ca nu au nevoie de vindecare. Mintea si inima lor sunt într-un continuu proces de alienare si intr-o lupta pe care nu o conștientizează. Fericirea lor este nefericirea celor de langa ei atunci cand frontul comun al „iubirii” este încălecat si asaltat de infinitele măști perfide pe care acestia le schimba necontenit in tropotul timpului.

Teroriștii din cuplu sunt peste tot. Sunt printre noi si isi „aleg” victimele in goana lor dementa si de nedescris a sufletului. A unui suflet sinucis sistematic si cu o grija, uneori diabolica. Sinucis si nu ucis. O diferența de nuanță pe care unii dintre noi ar trebui sa o simțim atunci cand ne aflam in preajma lor.

Cu toate acestea, chiar si teroriștii din cuplu merita iubire. Sclipirea divina dinăuntrul lor este martorul perfect al unei renașteri si retransformari a spiritului încătușat si înlănțuit de ei înșiși. Doar asa vor reuși sa fie vindecați si doar in felul acesta isi pot gasi acea fericire si dragoste autentica dupa care, inconștent, aleargă.

Cine ii va iubi? In primul rând ar trebui sa înceapă cu ei înșiși.

___________

 Pune mâna pe ea! 🙂 Iubind-o pe Ea!  Comand-o acum! De unde? De aici:

http://bookzone.ro/produs/iubind-o-pe-ea/

Publicat de Alexandru Chermeleu Personal

Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța... Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ... DISCLAIMER COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei. Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor. Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.

8 gânduri despre „Alexandru Chermeleu: Teroriștii din cuplu

  1. Ca sa trăieşti cu un terorist alături, să vrei să,înseamnă masochism, dar deh, sunt şi unii care ar suferi dacă n’ar suferi.
    Să trăieşti cu un terorist înseamnă să fii un kamikaze, şi de la bun început; fugi, şi fă-o fără de resturi, acelea care te-ar putea aduce înapoi!

    Apreciază

    1. Constientizarea si acceptarea problemei e primul pas in rezolvare, alaturi de analizarea gandurilor egoiste, iar in spatele oricarui act egoist exista o frica personala . Acea frica trebuie gasita si depasita. Si ca si in articol iubire catre propria persoana si multa rabdare. Si cum se incheie si articolul, prima oara trebuie sa te iubesti singur

      Apreciază

  2. am cunoscut un individ care,gelos fiind din cale-afara,si-a dat prietena la ziar cum ca face sex pe o anumita suma de bani si daca aceasta nu a reactionat in nici-un fel si anume sa-i arate ca il iubeste,acesta a dat buzna in casa parintilor si i-a batut mama pana a ajuns la spital . ce puteti sa-mi spuneti de acest baiat diabolic? face parte din familie buna si a facut liceul la o scoala de renume

    Apreciază

  3. Uau! Un amalgam de idei, plecat de la o ipoteza falsa, la care o adaugam pe dumnezeu…. Pentru ca nu e asa? Moralitatea este indisolubil legată de religie….. Si așa scriem un articol așezați comozi pe scaun punand egal intre niste oameni care au murit pentru o idee si niște lași blocati intr-o relatie…..

    Apreciază

  4. Am avut de a face pt o scurta perioada cu un „terorist emotional” care, dupa cum descrii la un moment dat in articol, macar de ar fi dat o palma, stiam o treaba.
    Insa exista un stres psihic continuu si o conditionare din partea lui. Norocul meu a fost ca am realizat asta foarte repede si am iesit din acea relatie.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: