Cum ar fi daca ar exista o fabrica de fericire? Un loc de unde fiecare ar putea sa isi comande sau sa cumpere fericire? Un fel de Black Friday al sufletului pentru care trebuie sa stai treaz toata noaptea ca sa prinzi un loc cât mai aproape de intrare? Nu vreau sa imi imaginez ce cozi interminabile si câte suflete se vor înghesui pentru a cumpara liniștea minții si a inimii.
„As dori un kilogram de fericire sau, si mai bine, dați-mi 10 kilograme. Cine știe cand veti mai aduce!”
Problema este ca multi nu ar apuca sa cumpere nimic. Stocul s-ar epuiza la primul suflet care ar investi toti banii din lume si din contul lui bancar pentru a atinge împlinirea. Iar ceilalți oameni ar ramane cu ochii in soare. Nu mi se pare deloc corect. Cum vine asta? Un singur om extrem de fericit si de împlinit si alte zeci, sute sau milioane pacăliți? Oameni care au așteptat in ploaie sau in vânt, s-au înghiontit sa ajungă in fata, au adunat lacrimi si au sperat sa cumpere fericire chiar si la un preț întreg iar acum, cand au ocazia, ea se termina atât de repede?
Ar fi inadmisibil. Ar fi o revoluție a inimilor suferinde care ar tăinui in secret sa il jefuiască pe cel mai fericit dintre toti si sa ii fure zâmbetul. Sa isi împartă fericirea intre ei. Ca niste mojici lipsiți de scrupule. Niste hoți de fericire si niste pradatori de zâmbete care ar face orice si ar calca peste orice cadavru ajuns in putrefacție pentru a fi Fericiți.
Si totuși, cum ar fi daca aceasta Fabrica a fericirii chiar ar exista? Multi s-ar bucura. Multi ar intra intr-o agitație a simțurilor. Multi ar cumpara-o. Fara niciun dubiu.
Ceea ce multi nu stiu însă este ca Fabrica de Fericire chiar exista. Ea se afla in tine. Acolo trebuie sa o cauți. Nu costa nimic si e infinita! 🙂
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
2 gânduri despre „Fabrica de Fericire”
Sunt mereu atenta’ma bucur și ocrotesc acest minunat dar din inima mea FERICIREA .Am descoperit sufletul de copil.
M-a dus imediat cu gandul la poezioara mea de acum vreun an,scrisa pt.tema asta,parfumul fericirii: http://silving.org/2013/02/10/parfumul-fericirii/
🙂
Ar fi cea mai profitabila afacere,cu siguranta,o fabrica a fericirii 😉
Alexandru Chermeleu 
Sunt mereu atenta’ma bucur și ocrotesc acest minunat dar din inima mea FERICIREA .Am descoperit sufletul de copil.
ApreciazăApreciază
M-a dus imediat cu gandul la poezioara mea de acum vreun an,scrisa pt.tema asta,parfumul fericirii:
http://silving.org/2013/02/10/parfumul-fericirii/
🙂
Ar fi cea mai profitabila afacere,cu siguranta,o fabrica a fericirii 😉
ApreciazăApreciază