Alexandru Chermeleu: Cum sa iti recucerești iubita dupa ce ai pierdut-o


Aceste rânduri nu reprezintă un manual de recucerire. Nici metode de a te reîntoarce in brațele persoanei iubite, la un moment dat. Acest articol reprezintă realitatea. O realitate dura si prea putin acceptata de multi. Daca te așteptai la altceva, te poti opri din citit de pe pe acum. Daca nu, continua.

Este interesant si, pe alocuri amuzant cum niciodată nu știm sa apreciem ceea ce avem decât atunci cand suntem puși departe sau deoparte de omul sau lucrul respectiv.

Zilele trecute am fost surprins de degetele si ochii unui prieten care, intr-o viteza nebuna si într-un moment semi disperat a intrat pe google si a inceput sa scrie, cu degetele-i tremurânde, „cum sa iti recucerești iubita dupa ce ai pierdut-o”. Daca ai ajuns in punctul asta, e nasol. In primul rând pentru tine. E ca si cum ai cauta informații despre „cum sa recuperezi banii pierduți la Casino”.

Problema este ca nu prea ai cum. S-ar putea ca in acel moment sa nu te mai ajute nici google-ul, nici prietenii, nici Biblia si nici altceva sau cineva. Daca nu ai fost in stare sa o păstrezi atunci cand a fost langa tine, cu greu o mai poti „recupera” sau păstra acum, cand nu mai împărțiți acelasi colț de perna. Nu exista o rețeta universala pentru a face asa ceva. Iar daca asta se intampla, trebuie sa iti asumi tot ceea ce vei spune sau face in viitorul mai mult sau mai putin apropiat. Si aici vorbim despre schimbare. In primul rand a ta. Si nu pentru ea, ci mai mult pentru tine. Nu pentru ca ea te roagă asta, ci pentru ca tu ti-o dorești.

E povestea trista si povestea care se repeta de fiecare data, in acelasi trend trist si inevitabil. Povestea cuceritorului. A cuceritorului care cucerește dar nu știe, uita sau, si mai rau, nu il mai intereseaza sa păstreze. Sa păstreze un om care il iubeste, il dorește, il motivează, il echilibrează si il completează perfect, in tot si in toate. Este o poveste de drama dar, in egala măsura, o tragi-comedie a celui care la inceput rade iar la sfârșit nu se mai poate opri din plâns. De cele mai multe ori e prea tarziu pentru regrete si suspine. Pentru lacrimi aruncate gratuit ( de data asta) in stânga si in dreapta. S-ar putea ca pana si umărul pe care te sprijini sau plângi sa nu fie suficient de moale și bun.

Si atunci ce e de făcut? Iti spun eu: Sa plângi, sa tremuri, sa suferi, sa conștientizezi, sa te scuturi si sa te inveti minte. Altminteri, vei repeta la infinit prostiile. Problema cea mare este ca nu doar tu vei suferi si ieși sifonat din toata povestea asta. Iar atunci te intrebi daca merita sa iti bagi picioarele sau sa ții cu „dinții” de ce iubesti si te iubeste.

Sa cucerești e usor. Sa păstrezi este întotdeauna mai greu. Dar nu imposibil. Gândește-te bine la asta inainte de a intra intr-o relație. Indiferent cand si cum se intampla acest lucru.

Ce-am avut si ce-am pierdut!

Nu ai avut nimic deci nu ai pierdut nimic. Poate doar timp. Timp prețios. Iar daca pentru unii este un „The End”, pentru altii e un „Happy End” :))

________________

Acest blog a intrat in finala Premiilor Radar de Media in cursa pentru “Cel mai bun blog al anului 2015″. Susține-l si tu cu un vot, accesând acest acest link http://www.radardemedia.ro/finala-premiilor-radar-de-media-2015-cel-mai-bun-blog/ si selectând (alexandruchermeleu.com) din lista blogurilor afișate. Iti multumesc!

Publicat de Alexandru Chermeleu Personal

Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța... Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ... DISCLAIMER COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei. Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor. Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: