Ultima noapte de Dragoste. Intaia noapte de Razboi.


Image

Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte de razboi.

Parca asa era. Si de ce nu ar fi invers? De ce nu ar fi prima noapte de dragoste si ultima de razboi? De ce nu ar fi prima noapte de dragoste continuata de o a doua si a treia si … tot asa! Pentru ca oamenii s-au saturat de razboi. S-au saturat de nopti nedormite si cuvinte amare. S-au saturat de furtuni si de clipe reci.

E necesar sa te lupti. Dar nu cu ceilalti. Si nu tot timpul. Cea mai grea lupta din viata aceasta este cu tine insuti. Si atunci de ce nu ti-ai face aliati? Si ce poate fi mai frumos decat un aliat care stii ca nu te va trada niciodată? Stii ca nu va sta nicio clipa in spatele liniilor inamice, ci mereu alaturi … de tine! Un aliat asemenea unui prieten foarte bun. Cel mai bun. Un partener de lupta. Un iubit. Un suflet pereche. Ce poate fi mai inaltator decat un asemenea om in viata ta? Un om pe care sa te poti baza in cele mai intunecate ganduri si in cele mai aprigi trairi. 

Cand stii ca nu esti niciodata singur.

Pentru ca nu ai cum sa fii. Nu in lupta in care ati pornit amandoi. Voi doi. Impotriva celorlalţi, impotriva omenirii si impotriva tuturor. Un camarad de nadejde in ceasuri goale. Un om pe care sa il iubesti cu fiecare pas pe care il faci pe campul de lupta. Un om care nu iti va spune „Nu” nici macar atunci cand lupta a luat sfarsit. Insa nu are cum sa ia sfarsit. E o lupta continua. In primul rand, cu tine. Dar o lupta la care ati plecat amandoi … impreuna!

Un razboi pe care nu il veti castiga decat unul alaturi de celalalt. Un razboi al mintii, al inimii si al sufletului. Un razboi al trairilor de pretutindeni si de nicăieri. Iar atunci cand cazi ranit … atunci cand nimeni din jurul tau nu iti poate saruta ranile … atunci cand cerul e prea negru iar ochii abia se tin deschisi … atunci cand mainile tremura precum o vorba spusa in soaptă … cand tot ce crezi ca ai pierdut se regaseste surd in sufletul tau, cand toate strigatele iti suna a moarte si cand toata fiinta ta a incetat sa mai creada in minuni … sa fii ridicat.

Protejat si iubit!

Pus pe picioare asemenea noului nascut care a inceput sa vada lumea … si s-a bucurat! S-a bucurat ca nu e singur. S-a bucurat ca e iubit. Asa cum trebuie sa te bucuri si tu. Asa cum trebuie sa iubesti omul de langa tine, sa il pretuiesti si sa ii fii recunoscător. Atat in zori de pace cat si in cei de razboi.

Pentru ca ultima noapte de dragoste … inca nu s-a sfarsit!

Ea continua … 🙂

________________

Acest blog a fost nominalizat la Premiile Radar de Media in cursa pentru “Cel mai bun blog al anului 2015″. Susține-l si tu cu un vot, accesând acest link http://www.radardemedia.ro/premiile-radar-de-media-2015-etapa-1-categoria-nr-11-cel-mai-bun-blog/ si selectând (alexandruchermeleu.com) din lista blogurilor afișate. Iti multumesc!

Publicat de Alexandru Chermeleu Personal

Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța... Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ... DISCLAIMER COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei. Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor. Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.

Un gând despre „Ultima noapte de Dragoste. Intaia noapte de Razboi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: