
Oamenii se cauta. Se cauta neintrerupt. Zile. Saptamani. Luni. Ani. Iar atunci cand se gasesc … Se impiedica! Se impiedica unul de celalalt. De ei insisi. De orgolii, de asteptari, de temeri! Unii dintre ei nu se vor mai intalni niciodata in aceasta viata …
Razboiul psihologic dintre El si Ea. Ambii inteligenti, frumosi si orgoliosi. Nu facem niciunul dintre noi primul pas. Suntem mereu in asteptare. Batem pasul pe loc dar nu muscam. Ne aratam doar coltii. Il asteptam mereu pe celalalt si ne doare atunci cand nu vedem schimbarea. Dar ramanem indiferenti. Indiferenti schimbarii. Indiferenti celuilalt. Iar legatura se pierde. Se stinge treptat sub semnul dezamagirii impartasite. Si viata continua. Mai apoi, intalnim si ne legam de parteneri nepotriviti in goana noastra dupa iubire. De parteneri de suprafata. De ideea unei familii si a unei impliniri. Si simtim ca nu este ceea ce trebuie, ca nu este omul potrivit pentru noi … dar continuam! In slabiciunea noastra si in drumul nostru spre fericire .. continuam! Si incropim o „familie”. Cu partenerul nepotrivit. Si facem copii. Cu acelasi partener … chiar daca nu suntem fericiti! Iar drama personala prinde acum noi culori. Si ajungem sa fim disperati. Copleşiţi. Asaltati. Vizitam psihologi, preoti, duhovnici si alti specialisti. De ce ? Pentru ca nu am avut curajul si taria initiale de a merge mai departe cu omul pe care l-am simtit de la inceput ca fiind aproape. L-am simtit ca fiind de la inceput un suflet pereche. Dar l-am indepartat si am fost, la randul nostru, indepartati de el. Pacat!
Apreciază:
Apreciază Încarc...
Publicat de Alexandru Chermeleu Personal
Mă numesc Alex Chermeleu, sunt absolvent al Liceului de Informatică ,,Grigore Moisil ” din Timișoara, licențiat în Psihologie al Universității de Vest din Timișoara și master în Sociologie Organizațională. În prezent, încerc să-mi desăvârșesc meseria de psiholog, aflându-mă, de mai bine de doi ani, într-un proces de formare în Psihologie Transpersonală sub îndrumarea unora dintre cei mai mari psihologi din țară și din străinătate. Sunt preocupat de psihologia comunicării, atât la nivel de cuplu, cât și la nivel de grupuri. Într-o epocă declarată ,,a comunicării”, care se dovedește tot mai mult că suferă de fragmentare și de lipsă de comunicare, întrebarea « Cine sunt eu ? » devine emblematică pentru epoca digitală, în care realul și virtualul se diferențiază tot mai puțin, co – participând la crearea de identități. Socraticul ,,Cunoaște-te pe tine însuți!” revine în actualitate ca un subiect major, în primul rând pentru tineri și nu numai. Mai mult decât atât, în zilele noastre, îndemnul lui Socrate nu invită doar la un proces de introspecție, el se referă la relațiile noastre sociale, de familie, de cuplu, de prietenie, de colegialitate și, în primul și în primul rând, la relația supremă a omului cu Dumnezeu. Iată de ce, dragi prieteni, la îndemnul multora dintre voi, m-am hotărât să vă invit într-o călătorie de suflet și de minte, o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, o călătorie în care fiecare călător poate să devină un pelerin, căci cunoscându-ne pe noi înșine învățăm să descoperim lumea și sensul ei divin. Eu nu voi fi decât un călător, alături de voi, în dorința sinceră de a vă împărtăși din gândurile mele, din greșelile mele, din ceea ce învăț de la psihologii cu care lucrez dar și de a învăța de la voi, de a dezbate și a comenta împreună păreri, opinii, reflecții despre marile și etern-misterioasele teme ale umanului: iubirea, prietenia, timpul, succesul, eșecul, teama, furia, dreptatea și nedreptatea, singurătatea, depresia, speranța...
Pana atunci, va las sa cititi gandurile mele ...
DISCLAIMER
COPYRIGHT PROTECTED. Toate informatiile si materialele (text) folosite in acest blog sunt rezervate in exclusivitate autorului. Folosirea oricarui text, imagine, material, fisier sau obiect de constructie din acest blog in alte scopuri decat cele necomerciale si cele specificate in site fara acordul scris al autorului este interzisa fiind protejate de legea dreptului de autor. Folosirea textelor se va face cu citarea sursei.
Pozele folosite sunt preluate de pe Google/Pinterest/Google+ si sunt protejate de drepturi de autor.
Autorul acestui blog nu isi asuma responsabilitatea pentru redistribuirea continutului acestui site inafara scopului destinat.
Vezi mai multe articole
E superb, si din pacate, cat de adevarat…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😥 pacat …….. doare sa simti pe piele ta ceea ce descrii in acest articol .
am o durere interioara care pur si simplu ma impiedica sa respir, sa simt ceva….. nu stiu cum sa o descriu aceasta durere,nu e una fizica …e sufletul care ma doare!! AVETI CURAJ IN VIATA,regretul e ucigator
ApreciazăApreciază